ARDEM
Ne risipim ori nu pe-această lume?!
Sau ardem iute, ca un foc de paie…
Venim din neant și ne rostogolim înspre genune?
O, palid chip ce-a fost cândva o vâlvătaie….
Păreri de rău sau vise spulberate,
Ce poposesc la geamul sufletului tău,
Sau lacrimă de ceară ce arde tot în toate,
Sau jertfa-n care Se-arde Însuși Dumnezeu?
Cu fiecare zi ce viața ni s-a dat,
Murit-am noaptea iară, și-n zori vom învia
Căci orice clipă nouă e-un dulce „chin răbdat”,
Din vise și oftaturi se naște veșnicia.
Prof. Mirela Rus
